no title
Liderii UE se adună luni la Bruxelles în cadrul unui summit informal pentru a dezbate, în principal, asupra viitorului economic al UE şi a măsurilor care trebuiesc luate sau consolidate pentru a asigura ieşirea din criza datoriilor suverane.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară , cu ocazia unei conferinţe de presă dedicate acestui eveniment, că pe agenda acestui Consiliul European informal se află relocalizarea marii industrii către Asia, creştere numărului de locuri de muncă din UE, dar şi Tratatul Uniunii privind stabilitatea şi convergenţa la nivelul statelor europene.
În ceea ce priveşte agenda proprie a României, preşedintele Băsescu a declarat că aceasta vizează obţinerea unui răgaz pentru aplicarea "regulii de aur", respectiv pentru impunerea unui deficit structural de cel mult 0,5% până la 1 ianuarie anul viitor.
"Este anul în care vom avea două rânduri de alegeri. Propunerea este ca Tratatul să intre în vigoare după ce este ratificat de 12 state. Mâine vom vedea dacă se ajunge la acest deziderat. Dacă se ajunge la el, va trebuie să găsim formule pentru ca propunerea făcută de noi, introducerea prevederilor regulii de aur deficitul structural de 0,5% să se facă la un an de la intrarea în vigoare a tratatului", a declarat Băsescu.
Roubini: Grecia va renunţa la euro în următorul an apoi va veni rândul Portugaliei
Consiliul se anunţă a fi unul destul de tensionat, mai ales pe fondul presiunilor făcute de SUA asupra UE, de FMI asupra CE şi de Uniune asupra Greciei, toate aceste presiuni vizând adoptarea cât mai rapidă a unor măsuri concrete, convingătoare, de rezolvare a crizei datoriilor publice.
Presiunile au venit şi din partea participanţilor la Forumul Economic de la Davos, care se desfăşoară zilele acestea, majoritatea oficialilor şi economiştilor cerând UE mai multă determinare în rezolvarea problemelor zonei euro.
Nouriel Roubini, de exemplu, profesor de economie la Universitatea din New York, a declarat că, după părerea lui, este o probabilitate ridicată ca Grecia să părăsească zona euro în următoarele 12 luni, ea urmând să fie urmată ulterior pe acest drum şi de Portugalia.
Roubini, poreclit de presă "Dr. Doom", pentru declaraţiile sale pesimiste, a fost printre puţinii economişti care au prevăzut criza financiară americană din 2008, care a dus apoi la criza economică globală care încă persistă.
"Zona euro arată ca un accident de tren prezentat cu încetinitorul. Nu doar Grecia, ci şi alte state sunt insolvente", a declarat Roubini, conform Bloomberg.
El a precizat că, după părerea lui, Europa va suferi în continuare o recesiune severă şi că probabilitatea ca zona euro să se "rupă" este de 50%, fapt pe care l-a mai afirmat în numeroase rânduri din toamna anului trecut.
Portugalia suferă şi ea de "sindromul grecesc"
În ceea ce priveşte situaţia Portugaliei, la finele săptămânii trecute publicaţia britanică The Telegraph atrăgea atenţia asupra faptului că Portugalia începe să semene din ce în ce mai mult cu statul elen.
În articol este citat un studiu al Institutului Kiel pentru Economie Mondială, conform căruia guvernele de la Lisabona (pentru că este vorba despre mai multe mandate) ar trebui să obţină un excedent primar de 11% din PIB ani buni pentru a evita capcana supraîndatorării, şi asta într-un scenariu optimist, în care economia portugheză ar creşte cu circa 2% din PIB anual.
Astfel, Lisabona pare a fi prinsă în aceeaşi situaţie ca Atena, în care sprijinul financiar primit de la FMI şi CE nu este de ajuns pentru a diminua suficient de repede datoria publică.
"Datoria Portugaliei este nesustenabilă. Aceasta este singura concluzie posibilă", a subliniat David Bencek, co-autor al acestui raport, cu precizarea că niciun stat nu poate avea un excedent primar de peste 5% pentru o perioadă mai lungă de timp.
Randamentele obligaţiunilor de stat portugheze cu maturitatea de cinci ani au atins joia trecută nivelul record de 18,9% pe an, reflectând astfel îngrijorarea investitorilor că ajutorul financiar de 78 de miliarde de euro primit de la FMI, Banca Centrală Europeană (BCE) şi Uniunea Europeană (UE) nu este de ajuns şi ca vă fi nevoie de un al doilea acord.
Antonio Saraiva, preşedintele Confederaţiei Portugheze din Industrie, a declarat recent că eroarea făcută la primul acord, în ceea ce priveşte valoarea lui, a fost că nu s-a luat în considerare situaţia marilor companii de stat, care acum sunt în situaţia de a nu mai avea acces la finanţare de pe pieţele internaţionale.
Rogoff: Grecia, Portugalia şi Cipru au nevoie de restructurarea datoriei suverane
În acelaşi timp, într-un articol publicat de Wall Street Journal, Kenneth Rogoff, profesor de ştiinţe economice la Harvard, a atras atenţia că actuala ameliorare a situaţiei de pe pieţele financiare în ceea ce priveşte costurile de finanţare este o iluzie, pentru că aceste state sunt, de fapt, finanţate indirect de către BCE.
Rogoff a subliniat, în cadrul interviului acordat WSJ, că este evident că este nevoie de restructurări ale datoriilor suverane nu numai în cazul Greciei, ci şi al Portugaliei şi Ciprului. Singurele restructurări de datorii "extrem de improbabile" sunt cele care privest datoriile suverane ale Germaniei şi Franţei, a adăugat el.
Articolul din Financial Times care a "aprins" Grecia
În weekend-ul care a precedat acest summit s-au mai întâmplat două lucruri importante: Financial Times a publicat un articol privind ceea ce pare a fi cererea Germaniei de predare de către Atena a suveranităţii, în ceea ce priveşte politica fiscal-bugetară dar şi o nouă rundă de negocieri între oficialii eleni şi bancheri privind reducerea datoriei publice a Greciei cu 50%.
Scopul acestei reduceri, "hair cut", este diminuarea datoriei publice ca pondere în PIB de la 160% în acest moment la 120% în 2020, deci la un nivel dublu faţă de cel de 60% din PIB asumat prin tratatul de la Maastricht.
Subiectul din Financial Times a fost preluat apoi şi de agenţia de ştiri Bloomberg, care a obţinut confirmarea de la un oficial european, sub protecţia anonimatului.
El a declarat că propunerea este înfiinţarea unei noi funcţii de comisar european, care să aibă drept de veto asupra deciziilor fiscal-bugetare al statelor care derulează acordului de sprijin financiar cu UE, fiind vorba în mod evident mai ales despre Grecia.
Un oficial elen, tot sub protecţia anonimatului, a declarat pentru Reuters că pasajele prezentate de Financial Times în ediţia de sâmbătă nu fac parte dintr-un document oficial, ci dintr-un "non-paper", respectiv dintr-un document fără nicio valoare legală sau oficială.
Oficial grec despre presupusa propunere a Germaniei: "produsul unei imaginaţii bolnave"
Ulterior, un alt oficial elen, Anna Diamantopoulou, fost comisar european şi actual ministrul al Educaţiei în Guvernul de la Atena, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că această idee este "produsul unei imaginaţii bolnave".
Poziţia oficială a guvernului elen, exprimată de Pantelis Kapsis, purtătorul de cuvânt al Executivului de la Atena, este că "responsabilitatea deciziilor bugetare ale Greciei aparţine guvernului grec, deci nu este nevoie de o astfel de măsură (intervenţia directă a UE în politica economică a Greciei, n.r.)".
Grecia ar putea avea nevoie de ajutor mai mare de 130 de miliarde de euro
O altă problemă ar putea fi şi valoarea efectivă a celui de-al doilea pachet de salvare financiară cerut de Grecia şi aprobat de FMI, CE şi Banca Mondială, care trebuia să fie iniţial de 130 de miliarde de euro, respectiv puţin mai mare decât PIB-ul României de anul trecut. Cotidianul german Der Spiegel a înaintat cifra de 145 de miliarde de euro, fără a preciza însă surse concrete care să sprijine această evaluare.
Singura veste bună pentru Grecia din weekend-ul premergător acestui Consiliul informal a venit la finalul rundei de negocieri de sâmbătă dintre Atena şi deţinătorii de obligaţiuni de stat greceşti, care par să anunţe un răspuns pozitiv concret în "următoarele zile", după cum a declarat premierul elen Lucas Papademos.
http://www.gandul.info/financiar/summitul-care-ar-putea-decide-viitorul-greciei-cu-ce-mandat-se-duce-basescu-la-bruxelles-si-pe-ce-teme-vor-negocia-liderii-ue-9187299
