Semnificaţia codurilor meteo, in perioada de iarna

În general, semnificaţia codurilor este următoarea:

COD ROŞU
– sunt prognozate fenomene meteorologice de intensitate foarte mare

COD PORTOCALIU
– sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare

COD GALBEN - fenomenele meteorologice prognozate sunt obişnuite pentru zona respectivă, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activităţi

COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase.

Totuşi, care este diferenţa dintre mare şi foarte mare?


În anotimpul de iarnă, cel mai adesea sunt emise coduri de ger şi de ninsori abundente şi viscol. Le vom lua pe rând.

Codul de ger

România se află - până în dimineaţa zilei de vineri, 3 februarie - sub avertizare cod portocaliu de ger, excepţie făcând doar 5 judeţe din vestul ţării.

Codul galben de ger este emis atunci când temperaturile dintr-o anumită zonă sunt cuprinse între -15 şi -25 de grade.

Codul portocaliu de ger este emis, de regulă, atunci când temperaturile între -15 şi -25 de grade persistă timp de mai multe zile într-o anumită zonă. Atunci, în această zonă, codul galben este transformat în cod portocaliu. De asemenea, dacă avem temperaturi de -25 de grade Celsius, este foarte probabil ca meteorologii să emită avertizare cod portocaliu de ger. Timu numeşte această situaţie drept "portocaliu curat".

Codul roşu de ger nu a fost emis până acum de ANM. "Nu există niciun criteriu pentru emiterea acestui cod. Meteorologii l-ar emite numai atunci când situaţia devine foarte gravă", spune Tinu. Un exemplu ar fi situaţia din 2003, atunci când, în Covasna, temperaturile au coborât, timp de 7 zile consecutive, sub valoarea de -30 de grade Celsius.

"În 2003, nu existau coduri, codurile au fost introduse din 2005. Atunci erau atenţionări şi avertizări. Însă, în această situaţie, cred că ar fi putut fi declarat cod roşu de ger", spune Timu.

Codul de ninsoare şi viscol

Vineri, 3 februarie, ora 10 marchează trecerea întregii Românii sub cod galben de ninsori, viscol şi polei. "Temperaturile nu vor mai fi atât de scăzute, noaptea aceasta (cea de joi spre vineri - n.r.) va fi ultima de ger puternic", spune Mihai Timu.

Codul galben de ninsoare este emis atunci când, într-o zonă aflată la o altitudine de sub 800 metri, stratul de zăpadă depus într-o zi măsoară între 10 şi 30 de centimetri. Codul galben de viscol e emis atunci când vântul bate cu 36-72 km/h şi viscoleşte zăpada.

Codul portocaliu de ninsoare
este emis atunci când, într-o zonă aflată la o altitudine de sub 800 metri, stratul de ninsoare depus este mai gros de 50 de centimetri. Codul portocaliu de viscol este emis, de regulă, atunci când viteza vântului care viscoleşte zăpadă depăşeşte 70 km/h.

Din nou, codul roşu nu are criterii clare, dar dacă vântul va bate cu peste 100 de kilometri la oră, viscolind un strat foarte gros de zăpadă, atunci este posibil ca el să fie emis. O situaţia la limită, între portocaliu şi roşu, a avut loc săptămâna trecută, când viscolul a afectat câteva zone din România. Atunci, deşi ANM a emis cod portocaliu, serviciul meteo din Bulgaria a emis cod roşu de viscol. Mai mult, bulgarii au anunţat atunci că şi câteva zone din România sunt sub cod roşu de viscol, din punctul de vedere al serviciului meteo bulgar.

Cod de vânt

De asemenea, poate fi emis cod numai de vânt, atunci când nu avem strat de zăpadă care ar putea fi viscolită. Codul galben de vânt este emis atunci când vântul bate cu 55-90 km/h, iar codul portocaliu e emis atunci când viteza vântului depăşeşte 80-90 km/h.

Atunci când zăpada începe să se topească, pot fi emise coduri de inundaţii, de exemplu, dar, de obicei, aceste coduri sunt emise primăvara.