----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Lumea animalelor nu conteneşte să ne surprindă în fiecare zi. Bunătatea şi altruismul ne sunt dovedite tot timpul de către necuvântătoare. De curând, o pisică a adoptat trei pui de veveriţă, care căzuseră dintr-un copac, deşi felinele vânează de obicei astfel de animăluţe.
Totul s-a întâmplat în Africa de Sud. Stăpânii pisicii au adus acasă trei pui orfani de veveriţă. Cei trei frăţiori căzuseră din cuibul lor, în timpul unei furtuni, care le-a rupt creanga ce le servea drept casă. Mama-pisică are deja pui, însă nu a refuzat trei orfani micuţi, care au rămas fără adăpost, chiar dacă asta înseamnă să hrănească trei guri în plus. Mai mult, cu toate că rasele lor sunt diferite, puii se joacă între ei, ca şi cum ar fi fraţi de sânge.
Urmăreşte mai jos un clip impresionant.
Programul de vize "Via Canada" propune o nouă sesiune pentru cei interesaţi să lucreze în această ţară.
Aplicaţiile pentru acest program se fac pe www.emigrarecanada.ro.
După completarea fişei electronice, urmează un interviu.
Costul pentru obţinerea vizei este de 2.300 de euro.
Dintre posturile oferite în Canada amintim: asistent farmacie, consultant financiar, reprezentant vânzări, manager imobiliar.
Prioritate la biletele în staţiuni balneare, care se dau prin casele de pensii, au cei cu venituri mici, invalizii, dar şi cei care nu au prins loc în ultimii doi ani.
Pensionarii cu diverse probleme de sănătate se pot reface la băi, cu bilete de tratament prin Casa de Pensii, în baza unei recomandări medicale.
Anul acesta, se pun la bătaie 53.499 de locuri care se vor elibera în 17 serii, mult însă sub cererile depuse.
Încă de la începutul anului, pensionarii au făcut coadă la ghişeele caselor judeţene de pensii, deşi, în unele locuri, biletele nu au ajuns încă, ele urmând să fie repartizate în lunile următoare.
Aflaţi cum puteţi prinde un bilet, ce acte trebuie să depuneţi la dosar şi care sunt staţiunile în care vă puteţi relaxa, în funcţie de afecţiunea de care suferiţi.
Inclusiv salariaţii au acces la recuperare
Pot beneficia de tratament la băi pensionarii, salariaţii care cotizează la sistemul public de pensii de mai mult de 12 luni şi beneficiarii unor legi speciale (pensionari de invaliditate, persoane persecutate politic, veteranii de război, văduvele de război, persoane care au avut accidente de muncă).
Pentru pensionari, contribuţia reprezintă 50% din cuantumul pensiei, iar pentru salariaţi este de 50% din preţul biletului pentru cei cu salariu brut mai mic decât salariul mediu şi preţul integral al biletului pentru cei care au salariul brut mai mare decât salariul mediu.
Pentru beneficiarii legilor speciale, biletele sunt gratuite, dar nu mai mult de 15% din numărul total de bilete pus la bătaie.
Pe ce criterii se eliberează biletele
Eliberarea lor se face prin casele teritoriale de pensii, în limita numărului de locuri disponibile, în funcţie de punctajul obţinut de fiecare cerere.
În calcularea punctajului, se iau în considerare cuantumul pensiei (nu există un anumit plafon), tipul pensiei (prioritate vor avea cei cu pensii de handicap), dacă persoana respectivă a mai beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani, dar şi data la care a fost înregistrată cererea.
Solicitările se depun sau se trimit prin poştă sau e-mail la casele teritoriale de pensii şi trebuie să fie însoţite de bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist, cupon de pensie şi o copie a actului de identitate.
Casele de pensii afişează pe site repartiţia biletelor de tratament pe serii, staţiuni şi beneficiari, dar şi la sediile acestora.
Ce staţiuni alegeţi în funcţie de problemele de sănătate
Durata unui sejur este de 18 zile, iar durata tratamentului balnear este de 14 zile. Unui beneficiar i se poate elibera un singur bilet de tratament pe an.
Staţiunile incluse în program sunt grupate în funcţie de specificul tratamentului:
"Durata unui sejur e de 18 zile, iar durata tratamentului balnear de 14 zile. Se poate elibera un singur bilet pe an.“
IOANA ŞANTA, purtător de cuvânt Ministerul Muncii
PĂRERE
Tratamente bune, mâncare cam proastă
Mariana e pensionară la limită de vârstă şi are şi o pensie de handicap care îi permite să meargă gratis în staţiunile puse la dispoziţie prin intermediul casei de pensii.
"Merg cu soţul, care e pensionar pe caz de boală, aproape în fiecare an. Preferăm să ne ducem vara sau toamna în staţiuni de la malul mării. Am mers şi la Mangalia, unde fac tratament la sanatoriul de acolo, la Saturn, dar şi la Eforie Nord. Stăm 18 zile, iar tratamentele sunt bune. Singura problemă e mâncarea, care uneori nu este suficientă. Mai cumpărăm de la pieţele sau supermarketurile din zonă şi ne descurcăm astfel încât costurile să fie decente pentru veniturile noastre", ne-a declarat pensionara în vârstă de 63 de ani.
Citiţi şi:
Cavalcada măsurilor de austeritate continuă. Cei care nu le-au luat la timp sunt forţati acum să taie în carne vie.
Cel mai grăitor exemplu este Spania, care a anunţat recent că va reduce salariile angajaţilor din companiile de stat cu 25 -30%.
Statul este anul acesta sub presiunea reducerii deficitului bugetar la jumătate faţă de 2011, iar scăderea salariilor a venit după ce ţara a anunţat deja un plan de combatere a evaziunii fiscale şi creşterea impozitelor.
Datorie publică dublă
Fiind unul dintre statele în care criza s-a adâncit puternic, Spania avea în 2008 o datorie publică de 40% din PIB. Potrivit previziunilor Uniunii Europene, aceasta aproape se va dubla la anul, până la 78% din produsul intern brut.
O evoluţie care face investitorii foarte reticenţi. Alături de Spania, şi Italia, şi Portugalia au ţinut zile întregi prima pagină a ziarelor din cauza crizei pronunţate cu care se confruntă.
Grecia a rămas însă de departe ţara problemă a zonei euro. Ieri, miniştrii de finanţe ai zonei s-au întânit pentru a aproba al doilea plan de sprijin financiar pentru eleni, în valoare de 130 de miliarde de euro, singura şansă ca Grecia să scape de faliment.
Grecia, la răscruce
Concomitent, ţara ar urma să beneficieze din partea creditorilor privaţi de o scădere a datoriei cu 50%. Chiar şi aşa, rămân incerte şansele ca statul să poată ieşi din criză, bazându- se pe o economie care a scăzut cu 7%.
Mai aproape de noi, Ungaria este şi ea la răscruce. Deşi nivelul deficitului bugetar arată bine, scriptic, măsurile implementate de guvernul Viktor Orban sunt dăunătoare mediului economic, spun oficialii europeni, ceea ce induce reticenţă în rândul investitorilor.
În zonă, România este unul din puţinele state privite acum mai bine de investitori decât la începutul crizei, iar măsurile de austeritate din 2010 par să fi dat roade.
Marcată de criza din zona euro, economia locală a înregistrat, cu toate acestea, scădere în ultimul trimestru din 2011. Dar majoritatea previziunilor indică faptul că economia va fi pe plus în 2012.
Click pe imagine pentru a vedea harta măsurilor de austeritate în UE
Citiţi şi:
Camera Deputaţilor a adoptat tacit, luni, o iniţiativă legislativă de modificare a Legii educaţiei, care prevede că personalul didactic şi de cercetare se pensionează la sfârşitul anului universitar în care împlineşte 65 de ani.
Proiectul este iniţiat de deputaţii Mircea Giurgiu - independent, Tudor Ciuhodaru - progresist, Amet Aledin - minorităţile naţionale şi Petru Movilă - PDL.
Iniţiatorii consideră că pensionarea cadrelor didactice în timpul anului universitar ar conduce la un blocaj în sistem, motiv pentru care aceasta ar trebui amânată.
Proiectul a fost adoptat tacit de Camera Deputaţilor deoarece termenul pentru dezbatere şi vot final stabilit pentru 19 februarie a fost depăşit.
Senatul este for decizional cu acest proiect de lege.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
http://www.gandul.info/news/profesorii-universitari-s-ar-putea-pensiona-la-sfarsitul-anului-universitar-in-care-implinesc-65-de-ani-9251774
sursa foto usaid.gov
Oamenii de ştiinţă americani cred că Facebook, YouTube şi SMS-urile vor salva multe dintre limbile şi dialectele în pericol să dispară, scrie BBC.
Până acum, specialiştii se aşteptau ca jumătate dintre cele peste 7.000 de limbi vorbite astăzi pe Pământ să dispară până la sfârşitul acestui secol. Mulţi dau vina pe globalizare, dar se pare că tocmai tehnologia modernă ajută la conservarea acestor limbi şi dialecte, scrie BBC.
Spre exemplu, triburile din America de Nord folosesc reţelele de socializare pentru a-i învăţa pe copii să vorbească limba străveche. Iar vorbitorii de tuvan, o limbă a nomazilor Siberia şi Mongolia, au chiar o aplicaţie de iPhone care îi ajută să scrie şi să pronunţe corect cuvintele.
"Îmi place să cred că vorbim despre un 'efect advers' al globalizării. Auzim de multe ori că globalizarea obligă culturile mici să asimileze obiceiurile celor mari. Partea bună e că, datorită tehnologiei, o limbă vorbită de numai cinci sau 50 de oameni dintr-un loc îndepărtat poate deveni cunoscută peste tot în lume", a explicat David Harrison, profesor de lingvistică la Colegiul Swarthmore din Pennsylvania.
Vorbitorii de anishanaabemowin sunt activi pe Facebook
Harisson călătoreşte în întreaga lume, pentru a căuta ultimii vorbitori ai unor limbi rare, iar acum, cu ajutorul National Geographic, a produs opt dicţionare audio, care conţin peste 32.000 de cuvinte din opt dialecte în pericol de dispariţie.
Cuvintele au fost înregistrate chiar de unii dintre vorbitorii acelor limbi, scrie BBC. Spre exemplu, Alfred Lane cunoaşte un dialect numit Siletz Dee-ni, vorbit doar într-o regiune izolată din Oregon. "Lingviştii au venit şi au etichetat limba noastră drept muribundă. Consiliul tribal a decis că acest lucru nu se va întâmpla, aşa că am conceput un plan prin care şi alţii să înveţe limba noastră", a explicat Lane.
Astfel, el a înregistrat peste 14.000 de cuvinte în Silez Dee-ni, pentru dicţionarul online al lui Harrison. "Nimic nu poate înlocui viul grai, dar dicţionarul reprezintă o necesitate a comunităţii noastre", a mai spus Lane.
Cele peste 200 de triburi vorbitoare de anishanaabemowin din SUA şi Canada şi-au făcut o pagină de Facebook pentru a conserva dialectul, scrie BBC. "Încercăm să conectăm oamenii care vorbesc această limbă, facem totul pentru a o conserva", a explicat Margaret Noori, profesoară la Universitatea din Michigan şi vorbitoare de anishanaabemowin.
David Harrison spune că nu toate limbile aflate în pericol pot fi salvate, dar că reţelele sociale şi noile tehnologii reprezintă un ajutor nesperat pentru multe dintre ele. "Dacă ne pasă de supravieţuirea planetei noastre, trebuie să conservăm limbile şi dialectele rare, care reprezintă baza cunoaşterii", conchide profesorul.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
http://www.gandul.info/international/facebook-iphone-si-youtube-ar-putea-salva-vechile-dialecte-este-efectul-advers-al-globalizarii-studiu-9246963
